Buna sau rea… iubesc!
Posted by raluca
Tocmai ai subliniat ca asa esti tu! Exact! Tu! Nu eu, si nu toata lumea! Nu putem fi la fel, este practic imposibil si ar fi al naibii de aiurea si de plictisitor. Daca sunt suparata (nu nervoasa) simt nevoia sa stau singura si sa imi “disec” gandurile, in cautarea unei solutii. Daca sunt nervoasa prefer sa vorbesc cu voi si sa ma calmez, si sa rad apoi de niste lucruri stupide poate, dar ale noastre. Nu am intentia de a face pe nimeni sa se simta prost si apreciez sincer ca tineti la mine, dar sunt singura persoana care stie cu adevarat ce e mai bine pentru mine si ce pot face sa ma simt mai bine. Daca stau un pic singura si gandesc apoi imi revin tot singura, pentru ca, vrand, nevrand am invatat sa fac asta. Nu te-am atacat! Daca am lasat impresia asta, te rog scuza-ma! Insa, inainte sa faci asta, gandeste-te un pic si la atitudinea ta fata de mine. Ti-am mai spus ca ai tendinta de a incerca sa ma reduci la tacere printr-un “Taci!” prea putin dragut. Gandeste-te numai cum as fi eu tacuta! Daca tac, toata lumea ma intreaba ce am, toata lumea are impresia ca ceva e in neregula. Si poate si asa e!
In ceea ce priveste un best friend…. nu am impresia ca nu o poate inlocui nimeni pe ea. Poate chiar exista cineva care o inlocuieste -asta daca prietenii de suflet pot fi atat de usor inlocuiti-. De fapt, daca stau si ma gandesc mai bine, nu o inlocuiesc; sunt prea importanti ca sa ocupe un loc uzat. Au propriile lor locuri… Si, oricum nu as putea sa o scot total de acolo… nu pot… asa sunt eu… asta sunt eu. Nu sunt sigura daca ma pot descrie ca fiind buna sau rea. Termenii sunt prea relativi. Dar stiu sigur ca iubesc, iubesc oamenii din jurul meu ca nimeni altcineva! Si imi cer inca o data scuze, iertare pentru ca sunt atat de nepriceputa in a o arata uneori!
Etichete: friendsDe ce ne e greu…
Posted by raluca
De ce ne e atat de greu sa ne mintim prietenii? De ce nu functioneaza si cu ei sistemul “uite ce tare sunt eu pe dinfara”? De ce si mai ales cum se prind ei ca tot ceea ce indrugam e pura poveste? Reusesc mai usor sau mai greu sa ii conving pe cei din jur ca ma simt cum pretind eu si nu cum e de fapt, dar cu voi nu merge. La un moment dat, e al naibii de enervant, dar totusi, il feels so good. Nu stiu altii cum sunt (suna a Creanga, nu?), dar mie nu imi iese niciodata. Fie ca am ceva de ascuns (nu vreo crima), fie ca nu simt neaparat nevoia sa ma destainui, ei se prind. Da, voi doi!!! Va prindeti si daca ma jur ca nu am nimic. Va prindeti imediat ca ceva nu e in regula cu mine . Atitudini, gesturi, cuvinte aleatorii, si totusi mai graitoare decat ingadui eu… spun ceea ce incerc sa ascund in zadar. Trebuie s-o spun :IMI FACE AL NAIBII DE BINE SA VORBESC CU VOI DOI!
Intotdeauna am zis ca am un sistem de autoaparare impotriva tipilor enervanti. Voi se pare ca aveti un sistem de detectare a suferintelor mele, unul care ma face sa ma simt minunat dupa ce va vorbesc, unul distribuitor de imbratisari si afectiune si unul pliiiiiiiiiiin de rabdare; nu e un secret ca sunt ceva mai… complexa, asa ca va admir sincer!
Maitreyi Devi zicea ca definitia unui prieten in sanscrita era asa: ”cineva in legatura cu care despartirea e insuportabila”. Nimic mai adevarat! Mi-e teama numai la gandul ca v-as putea pierde cumva, oricum…
P.S: Ravasire de vise tarzii…
P.P.S: A nu se interpreta gresit postul! Multumesc pentru intelegere
Nu imi place/plac/urasc
Posted by raluca
- incultura
- lipsa de educatie
- ipocrizia
- lipsa de stil/gust
- sa dau socoteala
- sa primesc ordine
- berea cu spuma
- filmele horror/crime
- sa fiu fortata/presata
- hainele multe (anotimpul rece)
- menta/siropul de menta
- sa stau degeaba
- cand are Marius dreptate
- sa gatesc(sunt varza in bucatarie, oricum)
- cuvintele vulgare/urate
- sa depind de altii
- monotonia
- bluzele fara decolteu/anchior
- insistenta (chiar nu e cazul de cele mai multe ori)
- lipsa de punctiualitate (Punctualitatea e calitatea regilor!!)
- neparolistii (tineti-va de cuvant!)
- superficialitatea
- razbunarile camuflate in intentii bune
- imaturitatea
- complimente false
- oamenii interesati
P.S: E mica lista in comparate cu cea “opusa”. Asta pentru ca prefer sa admir, sa vad frumosul, sa ador…
Etichete: stuffMegaStar
Posted by raluca
Mda… aseara inainte sa ma culc ce sa fac, ce sa fac? dau din greseala pe Prima Tv si ce sa vezi? Megastar! Din dorinta avida de a revedea momente penibile de la preselectii am lasat la cunoscuta emisiune ce fabrica vedete. Norocul, sau ghinionul meu, a fost sa vad exact reluarea tuturor pieselor cantate de fiecare dintre trupele participante. Am ramas masca 
. Nu am retinut decat cateva aspecte mai batatoare la ochi. Pentru Dumnezeu! Erau piese care mie imi placeau, la un moment dat si sunau al naibii de bine! Aseara pana si piesele cred ca au fost jenate de interpreti si de prestanta lor. Patru domnisoare cantau, foarte increzatoare, versul “Badea dupa mine moare” din “A dui doina”… moare de ras badea
. Eu in locul lui as fuuuuuuuuuugi in luna! Altele 3 si-au ales melodia Andrei “Un lucru sa-mi dai”. Draguta interpretarea si voci bune… separat! Nicidecum impreuna! O faceti pe Andra sa isi ia zilele, saraca!! La fel si baietii de la Directia 5. Se sinucid daca isi mai aud piesa lalaita in asemenea hal. De Smiley nu mai vorbesc… probabil regreta deja ca a indraznit sa cante, sa promoveze melodia “Preocupat cu gura ta”. Se lasa de cantat daca banuia ce o sa ajunga piesa succesului sau… au sters cu piesa pe jos! Doamne! Cineva sa ii opreasca! Cireasa de pe tort au fost cele 4 “liceene” din Oradea, daca nu ma insel. Ele au ales(neinspirat) sa cante “Ani de liceu”. Cam coapte pentru asta, nu credeti fetelor? Postura in care v-ati etalat voi mi-a lasat impresia unor pustoaice imature ce canta inca “La moda e tot ce imi convine/ Am pantalonii cu buline/ Si fusta mini cu fundite”. Come on!! Ceea ce ador, in schimb, la emisiunea asta este juriul… cel putin Adi Despot si Virgil Iantu - oamenii pun punctul pe i intr-un mare fel! Si fac haz de necaz… nu ca ar avea incotro. Abia astept editia viitoare!
P.S: Azi am venit acasa cu un sofer de maxi-taxi incredibil de amabil. Nu am mai vazut pe niciunul asa. A fost chiar dragut cu fiecare persoana care urca sau cobora ! Ar fi insa, si mai dragut sa fie mai multi oameni asa, si mai des…
Cred ca sunt descendenta lui Thomas Morus… incep sa visez lumi utopice.
1 septembrie
Posted by raluca
Oficial e toamna… si oficial am ramas fara job. No problem! Gasesc altul! Deja se aude de bine ( Mersi!!!!Love ya, people!!!) Pe de alta parte ma simt bine astazi pentru ca am facut o persoana fericita 
. Ma simt tare minunat cand stiu ca cineva, undeva zambeste pentru ca am avut eu ambitia de a-i zice: “Hai sa mancam floricele!”. Stiu ca, probabil suna total deplasat, dar e chiar relaxant. Ar trebui sa inventez o “terapie a floricelelor de porumb”, in cadrul careia oamenii sa vorbeasca si sa se simta bine descarcandu-se, varsandu-si oful si, fireste, mancand floricele … sau poate am inventat-o deja
… cred ca am mancat prea multe floricele. Sau poate… cine stie…
Mai sunt 2 saptamani si incepe scoala… I can not believe it!
P.S: Presimt ca o sa fie o toamna colorata…
Stuff…
Posted by raluca
Bun! deci am multe de zis in seara asta… sau cel putin asa cred.
In primul rand,(baietii or sa ma iubeasca ) nu inteleg de ce or fi barbatii/baietii catalogati mereu ca fiind porci si doar asta.Sarmanii de ei! S-o luam pe aia dreapta, da dom’le , “e porci”, dar nu tot timpul, nu toti si la urma urmei de ce ne mai dam la ei, de ce ne mai plac, de ce ii mai gasim adorabili daca in acelasi timp ii consideram “porci”. Repet: da, “e porci”, dar eu sunt de parere ca, daca erau mai putin porci nu ne mai placeau asa de mult, si cred de asemenea ca tocmai asta ii face “charismatici” si tocmai pentru ca “e animale” stiu ce sa faca si cum si cand si unde pentru a ne simti bine in preajma lor(si nu ma refer prin asta la aspectul strict fizic). Eu asa vad lucrurile.
Alt aspect care ma exaspereaza realmente este sa ii tot aud pe “astia mari” 
spunand “Mi-ar placea sa mai am 17 ani, dar cu mintea de acum”. Come on!!!! Ce farmec ar mai avea??? Tocmai asta e placut la 17 ani: ca suntem cu capul in nori , ca nu gandim atat de matur pe cat ar trebui, sau pe cat se asteapta parintii, ca putem sa facem “prostioare” de care sa radem cand ajungem la varsta la care, aproape inevitabil, incepem sa gandim “Mi-ar placea sa mai am 17 ani, dar cu mintea de acum”. Faptul ca suntem inconstienti, infantili in anumite situatii, faptul ca avem impresia ca viata noastra o sa fie roz(asta in cazul in care nu suntem emo, ca atunci ni se pare neagra si gri), faptul ca avem impresia ca fiecare persoana care ne provoaca fluturasi in stomac e iubirea vietii noastre, tocmai astea fac varsta, perioada adolescentei frumoasa, superba!!! Daca am avea mintea mai “coapta” ar fi nasol pentru ca ne-ar fi practic imposibil sa ne bucuram la fel de viata la 17 ani. Parerea mea.
P.S.1: Uneori, am nevoie sa cunosc persoane noi, sa imi fac prieteni noi care sa ma ajute sa ma schimb in mai bine pentru prietenii mei mai vechi… e ciudat? e egoism? e interes? sau doar ajutor?
P.S.2: Uneori, indiferenta e modul cel mai evident prin care imi arat interesul sincer fata de un obiect sau fata de o persoana, mai ales. Ciudat, huh?
Mesajul acesta nu are etichete setate...Loveless
Posted by raluca
Bataia din aripi… o inulitate uneori…
De ce o fi asa de greu uneori cu unele persoane? E o lege tampita a firii care zice ca persoanele care se iubesc mult trebuie neaparat sa se si raneasca intre ele? Este??? Sau este pur si smplu diferenta de opinii, de gandire, de orice ??? De ce o fi asa de greu de inteles ca sunt momente in care nu vorbesc??? De ce trebuie sa fiu eu personajul negativ, vrajitoare din poveste pentru simplu fapt ca nu ma chinui sa explic tuturor cu exactitate ce fac??? La ce bun???
Da!!! Ti-as fi zis ca plec si nu numai daca relatia noastra era aceeasi… nu crezi? Cum ar fi trebuit sa actionez? Sa te sun si sa te anunt pur si simplu de parca nimic nu s-ar fi intamplat??? Scuze, nu ma intelege gresit dar nu as fi putut sa ma folosesc de atat falsitate, ipocrizie- nu asa sunt eu si ar trebui sa stii…. asta e doar o alta parte a povestii…
P.S: Mai usor… fluturii sunt fragili… si nu numai…
Etichete: Feelings, judge, painfulDe necrezut!!!!
Posted by raluca
Dupa o alta zi la noul meu loc de munca, impresiile nu inceteaza sa apara si sa ma uimeasca si pe mine ce imi suporta retinele zilnic. Azi de exemplu, niste clientei fideli, colegi de liceu, cu un an mai MICI ca mine au fumat de ma durea pe mine stomacul, si pe colegul meu creierul incercand sa proceseze si el ce e imposibil de procesat. Cum pot, frate sa bage atata nicotina si gudron in ei??? Nu mica mi-a fost mirarea cand ma duc foarte zambareata si amabila(cum numai eu pot fi ) sa le duc meniurile unor pustoaice de vreo 14 ani(zic eu) si una din ele isi scoate pachetul de tigari si isi aprinde nonsalanta un cilindru purtator de cancer, de parca era acadea(si sa fie clar ca acadeaua ar fi fost mai potrivita pentru varsta ei). WTF!!!! Am ramas cu gura cascata. Nu mai nimeream barul sa le aduc alta “sursa de sanatate”- sucuri Coca-Cola.
Ma simt de-a dreptul depasita uneori de pustani care se poarta ca oameni de 20 si ceva de ani fara sa realizeze ca “smecheria” pe care ei o considera”maturitate” ii distruge fizic si psihic. Nici eu nu sunt in culmea maturitatii, dar macar (zic eu) ma port conform varstei mele biologice.
Etichete: kids, maturity, peopleAnonymus…
Posted by raluca
Anonymus este o entitate din liceul meu si, implicit din lista mea de messenger. Despre el ar fi multe de spus, as avea multe de spus, si o s-o si fac, insa cu teama de a nu fi intelesa gresit; caci daca de un lucru sunt sigura, acela e ca acest baiat are un talent aparte de a ma baga in ceata, de a ma induce in eroare in ceea ce priveste caracterul lui.
S-o luam cu inceputul: i-am dat Add din greseala, crezand ca e un coleg de al lui, si a ramas in lista mea dintr-o simpla eroare, sau poate dintr-o pasa a destinului. Cum a evoluat relatia noastra? Greu de zis, greu de definit pana si pentru mine, care (zic eu) de obicei imi gasesc vorbele cu usurinta. Dar sa revenim la subiectul acestui articol: Anonymus. Cu majuscula; are pretentia de a i se scrie numele cu litera mare chiar si pe messenger(fiecare cu fluturasii lui).
Are tendinta de a se adapta mediului in care isi desfasoara activitatea, adica daca trebuie sa fie “baiat “, atunci e tot ce implica acest cuvant fara sa ezite. E un tip sentimental, dar nu e dispus sa arate asta oricui, poate doar persoanelor care considera el ca merita. Are cultura, desi nu exceleaza intr-ale scolii, ii place sa asculte muzica de calitate si in special, mai veche. Ii place sa imparta ceea ce asculta, ceea ce il distreaza. Nu odata am primit de la el muzica sau linkuri (si cu ocazia asta imi cer si scuze ca nu ma pasioneaza aceleasi subiecte). Intelege cu oarecare dificultate cum de nu toata lumea se innebuneste dupa Queen sau alta trupa de genul asta. Isi sustine ideile si credintele pana in panzale albe si nu se da in laturi de la a aduce argumente la nesfarsit. Ii place sa ma numeasca uneori “doamna psiholog”(ceea ce ma scoate din sarite deoarece mi se pare o ironie cat un elefant).Ma catalogheaza ca fiind plictisitoare, ca sa ma caute pentru o discutie 5 ore mai tarziu. Exact in momentul in care sunt gata sa il declar “baiat bun si de treaba” da cu bata in balta si ma determina sa il declar “misogin si insensibil”. Isi cere scuze cand consider ca a intrecut masura, insa uneori merge cam departe cu glumele, ceea ce ma face sa cred k e posesorul unei doze de naivitate jucausa. Cauta sa se distreze, insa reuseste sa raneasca si sa jigneasca, fara sa vrea.(cred si sper). Lasa impresia de superficialitate si indiferenta, insa eu o consider o simpla aparenta; cred ca e o persoana sensibila, valoroasa sentimental, care are capacitatea de a simti lucruri uriase in intensitate, insa se teme…
P.S: E simpatic tipu’, mai greu de inteles,dar se face iubit de cine stie sa iubeasca!
Si o rugaminte… dati-va cu parerea despre el fara sa dati nume!
Etichete: anonimAdi….
Posted by raluca
Adi Dumitrascu: un personaj enigmatic prezent in monotona mea viata. Ce sa zic despre el? In mod ciudat nu imi curg cuvintele cum m-as fi asteptat avand in vedere multitudinea insusirilor ce i-ar putea fi atribuite acestui mic Einstein pe care eu si Radu(frate-meu) il iubim; ca vrand, nevrand s-a bagat in seama cu frate-meu in primul lor an de liceu, si apoi m-a santajat, m-a aburit cu vorbe multe, si aparent fara rost si pe mine, si mi-a acaparat atentia. Mie datorita setei mele de a sti, poate pe de o parte, si pe de alta firea lui de om nesanatos, simpatic, care , daca nu iti raspunde la intrebari prin alte intrebari, sigur iti da un raspuns absolut stupid si care nu are de-a face nici in clin nici in maneca cu intrebarea ta, ultimul raspuns la care te-ai astepta….
Stie sa vorbeasca despre chestiile stupide si inutile ale fizicii, despre chimie, literatura si …DA! despre cam orice; se contrazice cu mine pe teme religioase de fiecare data cand sunt dispusa sa ii raspund la provocari(si sunt des), il amuza orice nimic insignifiant pentru ca “Nimic nu merita luat in serios!”, lasa impresia ca vorbeste mult si prost dar daca stii sa il asculti iti creste considetabil IQ-ul, nu iarta tradarea, inselarea, isi protejeaza surioara lui mai mica asemenea unui dragon printesa din turn (si frate-meu se cam molipseste de la el
), isi schimba slujbele cam de 25 de ori pe an, m-a ajutat sa imi instalez driverele de la web si “treburile” alea pentru placa audio(nu prea ma refuza), face cinste cu Tyramisu de fructe ca apoi sa se amuze copios pe tema fructului ciudat din varful desertului(ce o fi fost ala oare???), si implicit pe tema unei posibile influente ciudate a fructului asupra mea, are o obsesie ciudata de la un timp, si anume sa afle cine e Vasilica- muza mea pentru posturile anterioare de pe prezentul blog(ar fi mai simplu si mai comod sa crezi ca nu e nimeni), stiu eu ca e un prieten de nadejde, nu are multi prieteni tocmai pentru ca vrea asta: prieteni, ii place sa citeasca si retine nemaipomenit de bine.
Asta e Adi asa cum mi-au venit mie ideile la ora asta tarzie. Ah, da! Face parte din cei 5% oameni din populatia globului care au ochii verzi. Ah, si ar mai fi ceva: e adorabil!!!
P.S: Mersi pentru idee! .